Cand mi-au dat invitatiile de nunta anul trecut in mai, nici nu ma gandeam ca relatia lor a evoluat atat de repede si de frumos. Dar iata ca printul si printesa, asa cum isi spun adeseori, au spus da in fata altarului intr-o frumoasa zi de 30 mai. Astazi sarbatoresc un an si le dorim cu totii multi, multi de aici inainte.
A fost o nunta ca in povesti si, fara sa exagerez, voluntarii intoarcerii in timp care se ocupa de petrecerea de la palatul proaspat renovat al lui Cuza, nu s-au dezmintit. Totul a pornit in fata bisericii. Ii asteptam cu totii cand au coborat din caleasca si au pasit pe covorul rosu spre altar. Mireasa avea o rochie lunga, superba, cu trena, ca in povesti, iar buchetul era in alb si rosu. Puritatea si pasiunea ii leaga cu siguranta chiar dinainte sa se fi cunoscut.
Mirele, mandru si emotionat ca trandafirul rosu de la butoniera, a pasit senin spre altar, alaturi de printesa din povesti, in lumina soarelui bland de mai. Tocmai avea sa inceapa drumul lor spre fericire.
M-am emotionat si eu, aproape sa plang, chiar si parintii si rudele apropiate isi ascundeau o lacrima, iar doamnele si domnisoarele ca mine, mai ales, se chinuiau cu greu sa isi mentina machiajul intact.
Ei, dar si cand am iesit … porumbeii albi s-au inaltat la cer, ca o promisiune parca, a juramantului tocmai rostit. Nu cred sa fi vazut vreodata un alai mai bine organizat. Toti in sir, de la nasi la domnisoarele de onoare, la parinti si celelalte rude si prieteni ii urmau pe printisorii nostrii in cea mai importanta zi din viata lor. Ma simt norocoasa sa fi fost printre ei.
Cum aveam sa vad atatea noutati care au aparut, ca doar doamnelor, domnisoarelor, dar si domnilor, sa nu spuneti ca nu a fost nunta la care sa nu va uitati la toaletele invitatilor, la locatia petrecerii, la marturiile de nunta, la pungile primite si tot asa. Acum imi veti multumi poate, ca am fost pe acolo si am tras cu ochiul.
Asadar tineti-va bine fetelor! Nu doar ca rochia miresei era superba cu trena lunga si voalul dintr-un material de care nu m-as pricepe sa vi-l descriu, dar cu siguranta aranjamentele de la petrecere m-au depasit.
Eu, pretentioasa si critica, mi-am dat seama ca sunt in urma. Nu o sa va povestesc prea multe despre meniu, ca vorba aia, sunt si la dieta si nici nu sunt vreun chef. Dar despre marturii cu siguranta. De cand am ajuns, ochiul meu critic a fost atras de toate briz-briz-urile astea, de care unii spun ca-s inutile, dar eu zic ca-s hrana pentru privire (mai ales daca esti la dieta) si amintire. Sticlele, marturii ondulate!? Aveam sa aflu ca se cheama Onda … Mi-au placut la nebunie, la fel si borcanasele si margelutele presarate printre atatea farfurii si tacamuri.
Dar si mai emotionata am fost cand am vazut ca vin inspre mine mirii cu o punga de nunta. Caci ma gandeam ca de obicei invitatii se duc cu pungi pentru nunta la miri. Si am primit pe mov, cum imi place mie! Insa, cum ii stiam buni organizatori de evenimente, am remarcat ca erau mai multe modele pe care le-au oferit diferit in functie de varsta sau tipul de relatie cu invitatul.
De exemplu, nasii au primit pungi pentru nunta care aveau ca model doua verighete, iar un cuplu de langa mine, si ei viitori miri, au primit simbolic, pungi pentru nunta cu doi porumbei. Ce dragut, nu? Si aveam sa aflu ca nici nu costasera prea mult, caci au stiut sa acceseze la timp invitatiedenunta.ro.